05 Martie 2019

Patrimoniul cultural, Resursă strategică, pentru o Europă unită

Insaţiabila foame de bani, asociată cu resurecţia unei mitologii a comorilor transformată în obsesie devoratoare pentru cei ”slabi de înger” a dus la devastarea multor site - uri arheologice de tezaure extrem de valoroase, de neînlocuit. Fenomenul nu afectează doar România, ci a devenit simptomatic pentru o maladie gravă de care suferă mulţi căutători şi traficanţi împătimiţi din Europa Centrală şi de Est.


Insaţiabila foame de bani, asociată cu resurecţia unei mitologii a comorilor transformată în obsesie devoratoare pentru cei ”slabi de înger” a dus la devastarea multor site - uri arheologice de tezaure extrem de valoroase, de neînlocuit. Fenomenul nu afectează doar România, ci a devenit simptomatic pentru o maladie gravă de care suferă mulţi căutători şi traficanţi împătimiţi din Europa Centrală şi de Est. Pe unii dintre ei, poliţiile din ţările lor i-au vindecat total de această “teribilă suferinţă”. Dar cum coordonarea, în acest domeniu, “face puterea”, regizarea unor evenimente care să favorizeze sincronizarea eforturilor oamenilor legii europeni, în vederea prevenirii şi combaterii traficului ilicit cu obiecte de patrimoniu cultural cu amprentă antică şi valoare de mărturie istorică, este strict necesară. 
În ultimele două secole, de departe cea mai importantă recu­pe­rare face tri­mi­tere la perioada 2006 - 2007, la tezaurele din Munţii Orăştiei, în care s-au descoperit superbele brăţări şi monede cu mare vechime, care scot la lumină faptul că în spaţiul dacic exista procedeul modelării la rece a lingourilor de aur. 

/>

Operaţiunea Pandora III

 
Începând cu anul 2015, sub coordonarea EUROPOL, în cadrul proiectului EMPACT  - “Organised Property Crime” (combaterea grupurilor de criminalitate itinerantă care desfăşoară activităţi infra­c­ţionale îndreptate împotriva patrimoniului în spaţiul comunitar), prestaţia poliţiştilor români a adus un plus de prestigiu instituţiei prin rezultate remarcabile. Astfel, în perioada 22 - 31 octombrie 2018, s-au derulat acţiuni specifice pentru prevenirea şi combaterea infrac­ţiunilor de furt, tăinuire, operaţiuni ilicite de comerţ/ export /import de bunuri culturale mobile; distrugere sau efectuare de intervenţii neautorizate în siturile arheologice, orice alte fapte care aduc atingere patrimoniului cultural mobil şi imobil, cu acordarea unei atenţii speciale activităţilor ilicite desfăşurate în mediul cibernetic în legătură cu patrimoniul cultural.
La această operaţiune poliţie­nească de mare impact (HIO), organizată în marja EMPACT OPC OAP 2018 OA 2.4, au luat parte 20 de state (16 state membre UE şi patru state care au statut de observator, inclusiv SUA), precum şi organizaţiile INTERPOL, Orga­nizaţia Mon­dială a Vămilor şi FRONTEX.
Activităţile operative au fost precedate de faza pre-acţiune (în perioada 15 septembrie - 21 octombrie 2018), în vederea obţinerii de date şi informaţii care pot fi exploatate şi pentru obţinerea de suport operaţional din partea EUROPOL.
 

Performanțe polițienești

 
Rezultatele demersurilor de documentare şi a celor investigativ-operative şi de cercetare, precum şi a celor de control desfăşurate în perioada operaţională şi post-ope­raţională (22 - 31 octombrie 2018, respectiv 01 - 30 noiembrie 2018) au fost după cum urmează:
În vederea prevenirii şi combaterii faptelor la adresa patrimoniului cultural, s-au efectuat controale de specialitate la 243 de societăţi comerciale, locuri publice cunoscute ca piaţă de desfacere de bunuri culturale mobile, trans­portatori, depozite, muzee ş.a. şi 1050 controale în zonele cu patrimoniu arheologic sau istoric, fiind constatate 49 de infracţiuni (tăinuire; spălare de bani; furt calificat; import ilegal de bunuri culturale; distrugere de monumente istorice; efectuarea de construcţii în zonele istorice protejate de lege; acces sau utilizare a detectoarelor de metale în zone protejate de lege) şi întocmite 40 de dosare penale, instrumentate de IPJ Alba, Bacău, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Hunedoara, Neamţ, Sălaj, Timiş, Vâlcea şi de Poliția Capitalei. Au fost indisponibilizate şase detectoare de metale şi patru unelte folosite la săvârşirea de fapte la regimul protecţiei patrimoniului arheologic şi au fost aplicate 25 de sancţiuni contra­venţionale. De asemenea, în cauzele penale aflate în lucru au fost puse în executare mai multe mandate de percheziţie domiciliară.
Ca urmare a acestor activităţi au fost identificate şi indisponibilizate 821 de bunuri culturale mobile (135 obiecte din ceramică, 485 de monede antice şi medievale, cinci obiecte de podoabă antice din argint, nouă icoane, două tablouri, opt sculpturi şi 177 alte bunuri arheologice). Rezultate semnificative au fost obţinute de poliţiştii din cadrul compar­timentului specializat din IPJ Hunedoara, care au recuperat cinci bunuri statuare de epocă romană, ce au făcut parte din colecţia fostului muzeu de istorie din localitatea Cinciş, fiind dispărute în anii ‘60 în condiţiile desfiinţării localităţii, azi aflată sub apele lacului de acumulare cu acelaşi nume. Trei dintre statuile din piatră de tip calcar reprezintă, în mărime naturală, personaje masculine în haine drapate (toga romană), le lipsesc părţile superioare şi inferioare şi două fragmente de statui din calcar, reprezentând capete umane. Statuile romane, care pot fi datate în sec. II-III, au fost evaluate la 60.000 euro.
Rezultate notabile au fost obţinute şi de poliţiştii din cadrul IPJ Caraş-Severin. Aceştia au indisponibilizat 456 de bunuri arheologice de epocă romană: 128 de piese de harnaşament şi efecte militare antice;  obiecte de port şi podoabă antice; 134 fragmente de ceramică şi 189 monede - elenistice, romane republicane şi imperiale, care au fost sustrase din situri arheologice de pe teritoriul României, folosind detectoare de metale în zonele protejate de lege). La IPJ Alba, au fost indisponibilizate opt bunuri arheologice de epocă dacică şi romană datate în sec. II-III, provenind din zona aşezării romane Apulum, printre care un fragment de aedicula din calcar, care îl reprezintă pe Hercule). IPJ Tulcea se remarcă admirabil prin indisponibilizarea a 228 monede antice, datate în sec. VI a. Chr. – II p. Chr. şi medievale, datate în sec. XIV – XVIII, precum şi 36 de alte bunuri arheologice de epocă antică şi medievală, descoperite în­tâmplător în zona localității Slava Cercheză. Ofiţerii băcăuani au indisponibilizat 26 de monede ro­mane, o monedă medievală tur­cească, 36 monede austriece de tip Kreutzer, datate sec. XVII-XIX şi 3 bunuri arheologice - to­poare din piatră, de epocă neolitică). La IPJ Buzău a fost indispo­ni­bi­lizată o statuie-bust din bronz, repre­zentându-l pe Alexandru Marghiloman, opera sculp­torului Oscar Spathe din 1925 şi care a fost sustrasă la mijlocul secolului XX din monumentul istoric Ansamblul Conacului Mar­ghi­loman.
Poliţiştii con­s­tăn­ţeni au indispo­nibilizat o amforă gre­cească din ceramică, provenind cel mai probabil dintr-un sit arheologic subacvatic din zona localității Tuzla, aceasta având pe suprafaţă depuneri consistente de scoici şi alge. 
 

Căutări virtuale, rezultate reale

 
În urma celor 890 de verificări efectuate în mediul online, pe principalele platforme de vânzare de bunuri culturale atât din România, cât şi din străinătate au fost constatate 28 infracţiuni: vânzarea sau oferirea spre vânzare a detectoarelor de metale fără autorizaţia prevăzută de lege; tentativă la înşelăciune; spălare de bani; furt calificat; export ilegal de bunuri culturale, fiind întocmite 22 dosare penale instrumentate de IPJ Alba, Braşov, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Gorj, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Sibiu, Vâlcea şi Poliția Capitalei. De asemenea, au fost aplicate 12 sancţiuni contravenţionale, ce fac trimitere la bunuri culturale mobile sau la detectoare de metale oferite la vânzare fiind indisponibilizate 166 bunuri culturale mobile şi 19 detectoare de metale. Implicarea poliţiştilor doljeni se regăseşte la nivelul celor 149 de bunuri arheologice descoperite: un tezaur monetar alcătuit din 133 monede din argint şi bronz de epocă romană, datate în sec. I-IV; un topor din bronz tip celt din epoca bronzului; alte bunuri arheologice de epocă romană şi medievală, rezultate din săpături ilegale efectuate în siturile arheologice protejate de lege şi care au fost oferite la vânzare pe Internet.
Nu au fost identificate bunuri culturale mobile provenite din alte ţări şi nici din state situate în zone de conflict armat, al căror patrimoniu cultural este protejat în mod expres de Rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU nr. 2199/2015, 2253/2015 şi 2347/ 2017.
Activităţile de verificare în mediul cibernetic au fost susţinute logistic şi financiar de EUROPOL, prin crearea unei echipe multinaţionale de investigatori, sprijinită de experţi în domeniul de referinţă. 
Acţiunile operative, desfăşurate de poliţiştii de investigaţii criminale, au beneficiat de sprijinul direct al poliţiştilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Poliţiei Transporturi, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Uni­tatea Centrală de Analiză a Informaţiilor, din Poliţia Română, precum şi de suportul celorlalte structuri ale MAI, în funcţie de necesarul stabilit de fiecare unitate teritorială în parte, dar şi al reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi cei ai Ministerului Finanţelor Publice  - ANAF - Direcţia Generală a Vămilor.   
Rezultatele obţinute în urma participării României la acţiunea europeană de mare impact cu numele de cod Pandora III au fost transmise prin intermediul C.C.P.I./ UNE coordonatorilor din cadrul EUROPOL şi unităţii specializate din cadrul Guardia Civil din Spania, urmând ca sinteza rezultatelor la nivel european să fie analizată în cadrul unei reuniuni la nivel de experţi ce va fi convocată de EUROPOL. 
 

Moştenire culturală comună

În preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană se afirmă că semnatarii se inspiră „din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei”. Articolul 3 alineatul (3) prevede că UE „veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Articolul 167 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede: „Uniunea con­tribuie la înflorirea culturilor statelor membre, res­pectând diversitatea naţională şi regională a acestora şi punând în evidenţă, în acelaşi timp, moştenirea culturală comună. De asemenea, TFUE recunoaşte specificitatea patri­moniului în ceea ce priveşte păstrarea diversităţii culturale, precum şi necesitatea de a se asigura protecţia patrimoniului în cadrul pieţei unice”.
De la adoptarea Agendei europene pentru cultură, în 2007, patrimoniul a fost o prioritate pentru planurile de lucru ale Consiliului pentru cultură, iar cooperarea la nivel european a progresat. Interesul politic la nivelul UE a crescut necontenit, iar părţile inte­resate din domeniul culturii şi al patri­moniului au evidenţiat recent în Declaraţia privind un nou discurs pentru Europa: „Europa ca orga­nism politic tre­­buie să recu­noască valoarea patrimoniului cultural. Patrimoniul scoate în evidenţă ce a însemnat să fii european de-a lungul vremii. Este un instrument puternic, care oferă un sentiment de apartenenţă cetăţenilor europeni”. 
 
ec.europa.eu /culture/policy/strategic-framework/ european-coop_en.htm; 
 
ec.europa.eu/debate-future-europe/new-narrative/pdf/declaration_en.pdf
 
 
Lena MITROI