Informații despre plângerea prealabilă

În cazul conflictelor familiale, poliţia poate acţiona în urma depunerii unei sesizări scrise de victimă sau de un martor la sediul unităţii de poliţie de pe raza de domiciliu a victimei, în urma unui apel telefonic la ofiţerul de serviciu al secţiei/unităţii de poliţie locale sau a unei solicitări la Serviciul Unic de Apel de Urgenţă 112 (oricine are cunoştinţă de astfel de evenimente poate suna), a unei sesizări verbale făcută direct la agentul de poliţie care patrulează sau, poliția se poate sesiza din oficiu. Sesizarea din oficiu este modalitatea prin care poliția află de o infracțiune pe orice altă cale în afară de plângere (a victimei) sau denunț (a unui martor), spre exemplu din mass-media sau cu ocazia intervenției la un alt caz. Există și posibilitatea ca polițiștii să constate ei înșiși o faptă în plină desfășurare (în flagrant), găsindu-se în acel loc din alt motiv, fiind în patrulare.

Sesizări despre fapte de violență domestică pot fi făcute și de persoanele cu funcții de conducere în cadrul unei autorități a administrației publice sau în cadrul altor autorități publice, instituții publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum și de orice persoană cu atribuții de control care, în exercitarea atribuțiilor lor, au luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Ele sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală și să ia măsuri pentru ca urmele infracțiunii, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară. (art. 291 Cod procedură  penală)

 

Victima trebuie să ştie că poate sesiza cu plângere prealabilă organul de cercetare penală sau procurorul. Dreptul de a depune o astfel de plângere are caracter personal şi aparţine părţii vătămate. Plângerea penală prealabilă poate fi depusă şi de un mandatar, caz în care procura trebuie întocmită special pentru acest scop şi trebuie să rămână anexată la plângere pe parcursul procedurilor.

Acţiunea penală în cazul infracţiunilor sancţionabile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, de exemplu:

  • lovire sau alte violențe (art.193 CP)
  • amenințare (art. 206 CP)
  • viol în forme neagravante (art. 211 alin 1 și alin 2 CP)
  • agresiune sexuală în forme neagravante (art.219 alin 1 CP)
  • furt între membrii de familie (art.231 CP)
  • distrugere (art. 253 CP)    

este guvernată de principiul disponibilităţii: victima poate decide retragerea plângerii, situaţie care stinge acţiunea penală începută în prealabil, chiar dacă aceasta a fost pornită din oficiu și fapta nu mai este pedepsită.

Pentru celelalte categorii de infracţiuni (pentru care legea nu solicită introducerea unei plângeri penale prealabile), organele de anchetă penală nu au nevoie de manifestarea expresă de voință a persoanei vătămate pentru tragerea la răspundere penală a autorului faptei, indiferent de modalitatea prin care au aflat de faptă (plângere, denunț, din oficiu).

Plângerea trebuie să aibă o anumită formă și trebuie depusă în termen.

Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului doar de către persoana vătămată sau prin mandatar (mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii). Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.

Plângerea poate fi făcută şi oral, iar conţinutul acesteia se va consemna într-un proces verbal scris de către cel care o primeşte. 

Plângerea se poate transmite şi în format electronic, adică prin e-mail, dar numai dacă este certificată prin semnătură electronică.

Ce informaţii trebuie să cuprindă PLÂNGEREA: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă.

Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. "Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei”.

Plângerea prealabilă poate fi retrasă până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Această situație se aplică numai în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile.

Retragerea plângerii prealabile se poate face de persoana care a depus-o, adică victimă sau de reprezentantul legal al ei, în cazul în care vorbim despre o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, și are următorul efect: înlătură răspunderea penală a autorului infracțiunii, deci acesta nu va mai fi pedepsit.

Semnalări cazuri de corupţie

Ați sesizat un caz de corupție? Apelați linia telefonică gratuită a Direcţiei Generale Anticoruptie: 0800.806.806

Detalii

Relaţii cu publicul

Aflați informații utile privind depunerea petițiilor sau solicitarea de audiențe la conducerea Poliției Române.

Detalii

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a fi la curent cu noutățile privind activitatea Poliției Române.

Detalii