Home Hartă site Date de contact English

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DROGUL – pericol pentru toți!

Principalii termeni referitori la droguri:

 

  • drogul - este substanța licită sau ilicită al cărei consum (din motive medicale sau din alte motive) determină fenomene de dependență și toleranță.

Ex: alcoolul, tutunul, tranchilizantele, amfetaminele, cannabis, cocaina, opiul și derivații săi, methadona, LSD, solvenții.

  • dependența - este fenomenul caracterizat prin nevoia imperioasă sau persistentă de a continua utilizarea drogului, ignorând consecințele în plan fizic, psihologic și social, în scopul obținerii unei stări de bine sau pentru a evita starea de disconfort generată de întreruperea consumului substanței respective.

  • toleranța - este fenomenul de adaptarea a organismului consumatorului la prezența unei substanțe denumite generic „drog”.

  • sevrajul – denumit și „sindrom de abstinenț㔠reprezintă un ansamblu de simptome fizice și psihice, ce apare la întreruperea administrării unei substanțe psihoactive, la administrarea unei doze insuficiente din această substanță sau după administrarea unui medicament cu proprietăți antagoniste față de cea psihoactivă.

 

 

Aspecte de ordin legislativ

 

Sancționarea traficului și a altor operațiuni ilicite cu substanțe aflate sub control național sunt prevăzute în capitolul 2 al Legii Nr.143 din 26 iulie 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI ȘI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI. Conform art.2 (alin1): cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea sub orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi (art.2 alin2).

În art. 4 se prevede: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 5 ani.

În art. 5 se arată că: punerea la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unui local, a unei locuințe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

 

 

DE REȚINUT!!

 

Nu se pedepsește persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală denunță autorităților competente participarea sa la o asociație sau înțelegerea în vederea comiterii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 2-10, permițând astfel identificarea și tragerea la răspundere penală a celorlalți participanți. (art.15)

Conform art. 16: persoana care a comis una din infracțiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Drogurile și alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 2-10 se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.(art.17, alin1)

Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor și a altor bunuri. (art.17, alin2)

 

 

Dependența de droguri

 

Pentru că în România, media de vârstă a consumatorilor de droguri ilegale a scăzut în ultimii ani de la 20-25 de ani la 15 ani, cea mai mare teamă a oricărui părinte este legată de posibilitatea ca propriul lui copil să fie tentat de consumul de droguri și să devină dependent.

În cursul anului 2003, sub auspiciile Consiliului Suedez pentru Informații privind Alcoolul și Alte Droguri și ale Consiliului Europei prin Grupul Pompidou, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate au realizat un studiu privind consumul de alcool, tutun și droguri în școli. Rezultatele arată că, față de anul 1999, consumul de tutun, droguri și alcool s-a amplificat. Conform studiului național „ESPAD 2003” efectuat pe un eșantion de elevi în vârstă de 16 ani, prevalența consumului de tutun este de 64%. În același timp, un procent de 80% dintre aceștia a consumat cel puțin o dată alcool. În ceea ce privește consumul de amfetamine, acesta s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat în comparație cu anul 1999. Numărul consumatorilor de heroină este estimat la aproximativ 24.000 de persoane în București, ceea ce reprezintă 1% din totalul populației.

Foarte puțini părinți se așteaptă ca fiii sau fiicele lor să nu consume niciodată alcool sau să nu încerce să fumeze, pentru că aceste produse li se par mai puțin nocive și nu sunt în afara legii. Tinerii de azi, însă, nu văd nici o diferență între consumul de tutun, alcool și cel de droguri ilegale ușoare deși, ar trebui să fie conștienți că, separat de efectul dăunător al drogului în sine, chiar și implicarea întâmplătoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegală și se poate solda cu dosar penal.

Alarmant este faptul că sunt foarte tineri dar și că, mulți dintre ei se înscriu din start în categoria „greilor", studiile indicând o trecere într-un timp relativ scurt, de la consumul de droguri ușoare - canabis, marijuana - la consumul de droguri tari (heroina și drogurile de sinteză). Consumul de heroină injectabilă va determina la rândul lui consecințe dramatice pe termen mediu și lung asupra sănătății publice prin înmulțirea simțitoare a cazurilor de SIDA, hepatită B,C, tuberculoză.

Tinerii care devin dependenți de consumul de droguri vor deveni în scurt timp delincvenți de drept comun, asta întrucât printre metodele prin care obțin bani pentru „o linie", pe lângă furtul banilor din casa părinților și vânzarea bunurilor de valoare de la domiciliu, se numără adesea spargerea mașinilor și vânzarea „ponturilor" pentru apartamente în care se poate „opera".

 

 

Riscurile consumului de droguri

 

Societatea condamnă cu vehemență pe consumatorii de droguri ilegale dar, manifestă o relativă toleranță față de consumatorii de alcool și tutun. În realitate însă, și fumatul și consumul frecvent și excesiv de alcool pot determina toleranță și dependență ducând la afecțiuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plămânilor și sistemului nervos central.

Drogurile precum alcoolul, heroina și tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reacțiilor biochimice normale din organism și dacă nu se continuă administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenței (tremurături, transpirații, simptome asemănătoare gripei). În plus, din cauza faptului că sunt depresoare, ele încetinesc reacțiile organismului și produc o stare de somnolență, capacitatea de coordonare a mișcărilor este afectată iar persoana poate cădea și se poate accidenta cu ușurință.

Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducând la o descărcare de energie care poate fi fatală în cazul celor care au probleme cu tensiunea arterială.

Consumatorii de LSD suferă de halucinații și pot fi extrem de tulburați după administrare, capabili să comită acte periculoase, în special dacă erau anxioși sau foarte supărați înainte să ia drogul.

 

 

Depistarea consumatorilor de droguri

 

Indicii care pot sugera consumul:

  • schimbarea bruscă a comportamentului;

  • treceri fără motiv de la veselie la tristețe, uneori chiar agresivitate neobișnuită, și de la agresiune la liniște și chiar delăsare;

  • pierderea apetitului alimentar, ochi injectați;

  • pierderea gradată a interesului pentru școală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;

  • stări de somnolență și apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;

  • cheltuieli excesive, dispariția banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;

  • pete neobișnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;

  • schimbarea grupului de prieteni, precum și tendința de tăinuire a acestor "prieteni" , folosirea unui jargou diferit de cel anterior.

 

 

Măsuri de prim ajutor

 

Măsurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele din anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive în salvarea vieții acestuia.

Dacă persoana este tensionată, panicată, în urma unui consum de halucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze crescute de cannabis, conduita de urgență pe care trebuie să o adoptați este:

  • să înlăturați din jur privitorii curioși și să conduceți persoana într-un loc ferit de zgomote și lumini puternice;

  • să calmați persoana vorbindu-i încet și explicându-i că panica va trece pe măsură ce drogul își va pierde din efect;

  • să o încurajați să respire adânc și rar pentru a nu se sufoca în accesele de panică;

  • să încercați să aflați ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de la Salvare în caz că starea de sănătate se înrăutățește brusc.

 

 

Dacă persoana este foarte deshidratată sau încălzită în urma consumului de amfetamine sau ecstasy și în urma de depunerii unui efort susținut în timpul dansului, (în cazul în care consumul de droguri s-a realizat într-o discotecă sau la o petrecere într-un loc neaerisit), are dure de cap, amețeli, vărsături, are o senzație bruscă de oboseală și transpirația este absentă:

  • se recomandă odihnirea în spații aerisite, consumul de sucuri de fructe și snacks-uri sărate pentru reechilibrarea hidro-electolitică, consumul de lichide nealcoolice cam jumătate de litru pe oră pentru rehidratare.

 

 

Dacă persoana își pierde starea de conștiență

 

  • primul lucru pe care trebuie să-l facă salvatorul este să se asigure că persoana leșinată respiră normal în continuare iar dacă respirația nu este perceptibilă, să-i facă respirație gură la gură;

  • în scop preventiv, pentru a nu-și înghiți limba sau dacă varsă, să nu se sufoce, persoana în stare de inconștiență va fi poziționată culcată pe-o parte cu genunchiul ușor îndoit, cu capul întors spre lateral și brațele flexate de-o parte și de alta a capului;

  • la sosirea ambulanței se vor oferi toate informațiile în legătură cu ce a consumat și când, iar dacă acest lucru nu se cunoaște, atunci, ce recipiente sau pulberi s-au găsit lângă persoana în stare de inconștiență - acest lucru va folosi personalului medical la stabilirea rapidă a celui mai bun antidot.

 

 

Adrese utile

 

  • Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere sector 4: Strada Mioara Luiza, nr.1 a

  • Spitalul Al Obregia, secția XVI, secția XVII: Sos. Berceni, nr.10-12, Tel: 6347109

  • Centrul de Evaluare și Tratament a Toxicodependenților pentru tineri „Sf. Stelian”: Str. Ing. Cristina Pascal, nr. 25-27, sector 6, Tel: 3154961

  • Laboratorul de Sănătate Mintală sector 4 (centrul de tratament ambulatoriu): Str. Argeșelu, nr. 8, Tel:4501805

 

 

ALEGEREA CEA MAI BUNA ESTE SPORTUL ȘI NU DROGUL!

 

Copyright 2007-2009 @ Centrul de Comunicații și Informatică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române